The Age of What’s-Her-Face

De la un timp mă trezesc cu un instinct nasol rău, că vreau să fac ceva bun în viață, că mai renunț la lucrurile gruesome și creepy…și așa mă găsiți uitându-mă la filme siropoase, care te fac să chiși ochii de la a doua scenă. Nah, ce să fac…canicula mi-a omorât toți neuronii sadici.

Oricum, astăzi ovarele mele s-au luat de mână cu migrena surorii mele și au văzut filmul…drum roll please…The Age of Adaline. Mda, dramă romantică și puțin SF acolo unde se putea.

Nu a fost un film rău, ba chiar m-am bucurat de unele momente. Și îmi plăcea cum se îmbrăca Jenny/Adaline, cu haine care îi aduceau aminte de începutul secolului XX. Avea cel mai draguț și mai pufos câine, o casă super, o slujbă de invidiat (era bibliotecară, for Christ’s sake) și un iubit smexy rău. Și trăia pentru vecie, fără să îmbătrânească și fără să fie nevoită să sugă sângele virginelor inocente. How cool is that!?

A avut unele momente care îți storceau o lacrimă (i.e. moartea lui cuțu), dar povestea a fost cam simplă. Vocea naratorului a stricat surpriza înainte să înceapă acțiunea filmului. Deja știam că a fost moartă și a înviat (nu la modul creepy zombie-like) și acum e forever young, iar orice implicare a creierului meu în acțiune a fost inutilă. Prea multe detalii, prea devreme.

În plus, nu că vreau să par cârcotașă sau ceva, dar povestea ei de dragoste părea  scoasă de pe coperțile unui roman fantasy. Exceptând partea cu fulgerul care a făcut-o nemuritoare, Della trăia o viață care se transformă în visul oricărei devoratoare de chick-lit, dar care nu se întâmplă ever-ever. Cine a mai întâlnit un chipeș milionar inteligent și obsedat de romantici în liftul unui hotel, de Anul Nou și care s-a îndrăgostit la prima vedere de cineva care arată ca un model? Vă spun eu că nimeni. Pentru că matematicienii nu iubesc romanticii și nu au timp de petreceri de Revelion. Mai plauzibilă era căsătoria dintre părinții lui Ellis. Dar, mda, e o dramă romantică în care s-a adăugat puțin SF ca să nu dea speranțe minților idioate  tinere că așa ceva este posibil…

Sfatul meu? Uitați-vă. Sau nu. Doar nu vă așteptați să vi se întample același lucru și vouă. Sau angajați-vă la o bibliotecă și trăiți cea mai mare dragoste posibilă pentru cărți. Sau călătoriți, bucurați-vă de viață și stați departe de tot ce vă omoară.

Detalii despre film

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s