Tradiție nouă

Ok, având în vedere că nu se întâmplă prea multe pe aici și pentru că vreau ca vara aceasta să am grijă mai multă de copilul meu, m-am hotărât să fac zile speciale. Știți voi, zilele ălea gen Throwback Thursday și We Wear Pink on Wednesdays. Doar că mai apropiate de tematica blogului meu. Așa că, de acum înainte, vinerea va fi dedicată poeziei. Nu poezie scrisă de mine, stau mai bine la capitolul proză, ci poezii citite de mine în cursul săptămânii.

Ca să  inaugurez acest eveniment, voi începe cu Bacovia. Ultimele două zile am scris un eseu despre universul creației sale pentru un examen, așa că am rămas puțin blocată pe acest subiect. De ce Bacovia? Pentru că e diferit, e macabru, e o armă puternică ce îți amorțește percepția prin sugestia pustiului și prin sinestezii. Dacă înnebuniți, atunci tratați-vă cu Goga!

 

Seară tristă

George Bacovia

Barbar, cânta femeia-aceea,

Târziu, în cafeneaua goală,

Barbar cânta, dar plin de jale, –

Și-n jur era așa răscoală…

Și-n zgomot monstru de țimbale,

Barbar, cânta femeia-aceea.

 

Barbar, cânta femeia-aceea…

Și noi eram o ceată tristă –

Prin fumul de țigări, ca-n nouri,

Gândeam la lumi ce nu există…

Și-n lungi, satanice ecouri

Barbar, cânta femeia-aceea.

 

Barbar, cânta femeia-aceea,

Și-n jur era așa răscoală…

Și nici nu ne-am mai dus acasă,

Și-am plâns cu frunțile pe masă,

Iar peste noi, în sala goală, –

Barbar, cânta femeia-aceea…

Vă las pe voi să extrageți ideile și sentimentele care vă încearcă atunci când citiți Bacovia.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s