The Sims Book Tag

*Mă gândesc că ar fi drăguț să pun o formulă de început, dar mai bine nu o mai fac…în plus, un tânțar tocmai m-a ciupit de țâță. Those sons of bitches*

Revenind la articolul de astăzi, tocmai mi-am amintit că era o vreme când eram puțin obsedată de un joc minunat numit The Sims. Ok, încă mai sunt, dar când eram mică mă certam cu sora mea cine să joace și cât să joace, pentru că trebuia să o facem acasă la verișoarele noastre(ele aveau jocul instalat pe calculator, în timp ce noi nu). Am jucat The Sims original, The Sims 2, The Sims 3 pachetul cu Pets, The Sims Vacation și cred că atât până acum(încă nu am reușit să fac rost de The Sims 4). E un joc recreațional în care îți faci propria familie, sau familii și ai mai mult sau mai puțin grijă de ea. E super amuzant și dependent, dar nu a murit nimeni din jocuri pe PC, așa că nu-i bai.

În plimbările mele pe YouTube târzii în noapte, am dat peste un canal de BookTube numit Hails Hearts Nyc  care a creat un book tag numit The Sims Book Tag și pe care l-am preluat și eu pentru că a fost amuzant. Dați un click aici ca să îl vedeți și să apreciați munca ei.

1.The original Sims: the best author debut.

The Sims original e primul joc apărut, duh, dar care are grafica mult prea veche pentru standardele de acum. În plus, dacă încerci să îl joci vei avea parte de multe erori, să nu mai spunem că e mult mai greu de jucat față de celelalte jocuri The Sims. Nu sunt atât de multe scurtături pentru a-ți face viața mai ușoară, nu există toate lucrurile minunate care au fost adăugate între timp, dar asta nu face jocul mai puțin inovativ. Din contră, e o modalitate bună de a pierde ore în șir în fața laptopului / consolei / calculatorului.

Pentru cel mai bun debut al unui autor voi alege romanul Hobitul, de J.R.R. Tolkien. Cu toate că nu se ridică la nivelul impus de trilogia Stăpânul inelelor, Hobitul rămâne, totuși, cartea mea preferată din serie, mai ales că prezintă întâmplările anterioare călătoriei lui Frodo, personajele și puțin din istoria Muntelui Singuratic,  Erebor, a Munților Cețoși și a Comitatului, așa încât e mai ușor de înțeles ce va urma.

2. The grim reaper: the saddest character death.

The grim reaper, sau Moartea, în universul The Sims e o afurisenie care vine când te aștepți mai puțin și ia sufletul personajelor de care nu ai avut grijă. Poți încerca să scapi de Moarte jucând un joc cu ea, dar e foarte rar când ea pierde. Atunci când pierde, sufletul personajului este eliberat și ai o nouă șansă de a-l îngriji. Dacă nu pierde, Simsul tău moare și ai opțiunea de a-i face o piatră de mormânt pe care o pui în grădină, sau îi faci o urnă pe care o ții în casă.

Cea mai tristă moarte a unui personaj mi-a adus aminte de multe personaje dragi mie care au murit în cărți, dar cred că cea care m-a marcat a fost una mai specială. În romanul scriitoarei Ayelet Waldman, Dragostea și alte lucruri imposibile, Emilia tocmai a născut un copil. Dar un accident tragic o separă de fetița ei nou născută, iar acest lucru duce la depresia personajului feminin. Moartea nu e ieșită din comun, nu e foarte remarcabilă, însă implicațiile pe care le are asupra Emiliei transformă romanul într-o remarcabilă poveste de dragoste a unei mame.

3. Sims getting stuck: a character that just got in the way.

Personajele din The Sims sunt uneori bătute în cap, mai ales când trebuie să meargă undeva și se blochează în drum. Vrei să îi faci să iasă din casă dar în fața ușii e o carte? Adună întâi cartea și apoi poți ieși. Vrei să îi faci să se grăbească la muncă dar între ei și restul casei se află o pungă de gunoi? Big whoop, nu poți să îi faci să o ocolească, așa că mai bine te apuci să strângi gunoiul înainte să plece. Acestea sunt doar două exemple de incompetență de care dau dovadă personajele din acest joc, iar dacă ați jucat jocul puteți veni cu propriile exemple.

Un personaj care a stat în calea celorlalți și care m-a enervat puțin a fost Dale, din trilogia Jocurile Foamei, de Suzanne Collins. Poate că a fost strategic amplasat în poveste, dându-i putere lui Katniss și realizând o nouă dimensiune a poveștii, însă prezența lui era enervantă pentru mine, să nu mai spunem că o limita pe Katniss în acțiunile ei, oferindu-i sentimente și idei despre dragoste și ălea-ălea.

4. Simlish: a book with amazing writing.

Nu prea mai țin minte la ce se referea Simlish, dar dacă vreți să aflați puteți vizualiza link-ul de YouTube pe care l-am lăsat mai sus.

O carte cu un stil al scrisului excepțional a fost Jane Eyre, de Charlotte Bronte. E cartea mea preferată din întreaga listă de cărți citite până acum și totul, de la construcția personajelor, la dialogul savuros și care oferă mici detalii cu privire la actanți fac ca această carte să fie minunată și savuroasă.

5. Expansion packs: a series where the books kept on getting better.

Expansion packs sunt jocurile extra care pot fi instalate doar dacă ai instalat jocul principal (1-4). După cum am menționat și sus, The Sims Pets e un astfel de Expansion Pack, dar mai poți găsi Spa Day, Supernatural, University Life, Hot Date, Apartment Life și multe altele. Aceste Expansion packs fac jocul mai interesant, introducând noi personaje, locuri, accesorii și lucruri pe care le poți face.

În lista de o serie de cărți care devine din ce în ce mai bună s-ar încadra seria Îngerul Nopții de Becca Fitzpatrick. Dacă la începutul seriei protagonista e prostuță, copilăroasă, naivă și puțin inutilă, pe parcurs ea se maturizează și dobândește noi laturi. În tandem cu ea și eroul masculin evoluează, iar acțiunea devine din ce în ce mai amplă și mai interesantă, făcând din această serie o lectură neobișnuită dar plăcută pentru amatorii de YA și Fantasy.

6. Sims romance: the worst case of insta love.

Un lucru amuzant la acest joc este că îți poți cupla personajele cum vrei, poți să faci relații bune, dezastruoase, între personaje de același sex, cu personaje necunoscute sau care nu există independent în joc. Mereu mi-a plăcut să mă joc cu viețile lor amoroase, probabil din cauză că propria viață personală / socială / amoroasă e aproape nulă. Cred că vă dați seama singuri de asta, mai ales că stau și scriu articole pe blog luni seara, la ora 23:00, în loc să fiu cu prietenii prin pub-uri sau la cinema. Oh, well…

O poveste de dragoste care a fost inutilă și forțată se găsește în seria Jurnalul lui Bridget Jones, mai exact pseudo-idila dintre Bridget și Daniel. Pe lângă faptul că aveau personalități complet opuse, Daniel era un nemernic arogant care reprezenta tot ce e mai rău în bărbați. Sigur, a contribuit la perfecționarea relației dintre Bridget și Mark, însă am urât fiecare secundă cât a apărut în cărți.

7. Cheats: a book that was entirely unrealistic. 

În jocul The Sims dai peste multe scurtături care îți fac viața ușoară. Există un cod pentru bani instant, poți să scapi de Moarte, să constuiești case acolo unde nu poți în alte condiții și altele. Toată lumea le folosește, mai ales pe cel cu bani, pentru că să fim serioși, măcar în joc să ai mai mulți bani, dacă nu în viața reală.

Cărți nerealiste există peste tot și e cam greu să scapi de ele. Cel puțin când vine vorba de cărțile clișeice, cele cu povești de dragoste parcă ieșite dintr-o cutie ambalată, nu poți avea alte așteptări de la ele. Am ales să scris despre seria Amurg, de Stephenie Meyer. Toată lumea a ales să urască aceste volume, însă prea târziu pentru că autoarea s-a ales cu o mică avere de pe urma lor. Recunosc că am fost fana lor atunci când au apărut, dar în timp am scăpat de ele și am trecut la altceva. Ce o face nerealistă e povestea în sine și nu neapărat prezența ființelor supranaturale. Pentru că nimeni nu alege să creadă că cel mai sezy și misterios tip din liceu alege să se îndrăgostească de tipa nou venită, mai mult decât comună și cu o judecată îndoielnică. Dar pot înțelege de ce ar alege cineva să citescă această poveste, mai ales dacă sunt sătui de viețile lor obișnuite.

8. Needs fulfillment: a character who made all the wrong decisions.

Fiecare personaj din The Sims are mai multe bare care măsoară nivelul la care sunt cu mâncarea, somnul, igiena etc., dar care sunt foarte ușor de transformat din verde(cel mai bun) în roșu (cel mai rău) și foarte greu de refăcut. Simși au murit din cauză că au fost lăsați să moară de foame sau de somn, așa că dacă nu ești atent la barele respective poți să îți pierzi munca.

Când mă gândesc la personaje care au luat toate deciziile greșite nu mă pot abține să nu mă gândesc la Clary din seria Instrumente mortale, de Cassandra Clare. Fetița asta e bătută rău în cap și tot timpul petrecut citind primele volume mi-am dorit să moară în chinuri. E un personaj plat care nu se gândește decât la bunăstarea ei și face totul pentru ca ea să fie fericită, fără să țină cont și de cei din jur. E ca o adolescentă crescută în puf care descoperă că are puteri și le folosește complet inutil, timp în care e mai mult decât venerată de un grup de adolescenți ciudați. Oh, stai puțin…

9. Error code 12: a series that started off great but went downhill from there. 

Eu nu am pățit niciodată să primesc eroare cod 12 la acest joc, dar aparent poți pierde tot ce ai făcut până în momentul respectiv, devenind frustrant și enervant.

O serie care a început minunat dar care s-a dus de râpă începând cu al doilea sau al treilea volum este, pentru mine, tot Instrumente mortale de Cassandra Clare. Ideea de bază a cărților a fost bună, cu nefilimi și demoni și oameni care au puterea de a-i vedea, însă povestea de dragoste dintre Clary și Jace a fost inutilă și trasă de păr mult mult mult prea mult timp. Ok, am înțeles, o iubești, te iubește, e complet normal. Dar toată drama cu stai-că-e-sora-mea-dar-stai-că-nu-mai-e e o abureală totală și a făcut ca seria să își pierdă din farmec. Cât de mult poți să prelungești aceeași linie a subiectului, fără să aduci ceva nou? Foarte mult, aparent.

10. The Sims vortex: a book/series that completely engrossed you.

The Sims vortex se referă la timpul pe care îl petreci jucând acest joc. Totul începe într-un mod inocent, zicându-ți că stai doar o oră, maxim, dar ești absorbit de joc și îți dai seama că ai jucat pentru 5-6 ore și mai mult doar când se întunecă afară, timp în care nu auzi ce se întâmplă în jurul tău, nu îți este foame sau sete și nu ai nevoie de nimic altceva în afară de joc.

O carte pe care nu am mai putut să o las din mână până ce am terminat-o de citit a fost Cutia cu fantome, de Joe Hill. Este o poveste autentică de groază, deși are același tip de personaj fantastic, fantoma. Însă relația dintre personaje, decorul, precum și detaliile atent create m-au făcut să devin dependentă de această carte și să mă pierd complet între paginile ei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s