Slujba mea e să concediez oameni

De ceva timp am început „munca” în cadrul resurselor umane și a unei arii de exchange din cadrul AIESEC (da, fac publicitate pentru că e super fun aici) și învăț tot felul de lucruri din ce în ce mai interesante: cum să țin un interviu, cum să motivez oameni, cum să dau feedback și…cum să „concediez” oameni (adică internaționali și de fapt le spun că nu au trecut de interviu).

Nu vreau să mă laud (nu prea e motiv de laudă), dar încep să mă pricep. Aparent reușesc să găsesc echilibrul între mesaj dur de respingere și încurajare pentru efortul depus. Deocamdată nu au început să mă bată la cap să le mai dau o șansă, ceea ce e bine, dar mai vedem pe parcurs.

În plus, e o senzație așa mișto când le spulberi iluziile oamenilor. Poate ar trebui să îmi fac o carieră din asta…ceva ca „Subalternul dumneavoastră nu își mai face munca? Vă calcă pe nervi și nu aveți curajul să îi spuneți că nu își va mai primi salariul? Nicio problemă! Sunați la 076-fire-him și *autoarea acestui blog* vă scapă de problemă!” :))

Câteva sfaturi? Să vedem…

-nu le spuneți că nu au talent și creativitate; mereu e despre efortul depus și despre cum ar trebui să îmbunătățească acest lucru

-uitați-vă la ei ca la persoane care au dat tot ce au putut, dar nu pot evolua lângă voi. Poate le va fi mai bine în alt mediu (exact ca plantele…)

-oferiți-le feedback pozitiv. Au mare nevoie de el, să înțeleagă ce le-a lipsit și ce au făcut bine (asta până devin psihotici și își pun managerul să vă întrebe și ei de ce le dați speranțe deșarte. Atunci nu mai aplicați nicio regulă și le faceți clară opinia voastră despre ei…într-un mod elegant, desigur)

And that’s about it!

Anunțuri