A Trip Through Hell

Astăzi aveam planificat să vorbesc despre altceva aici, să fac o recenzie primului volum din Dune (de Frank Herbert), mai exact. Însă lucrurile nu au mers tocmai așa cum am plănuit eu, dovadă stând faptul că nu am reușit să trec de jumătatea cărții. Din acest motiv am schimbat tematica, duh! și voi vorbi despre plăcerea mea imensă.

În primul rând, nu vă gândiți că e ceva ciudat sau neobișnuit. Nu, plăcerea mea e să cumpăr cărți (și să le și citesc, evident) pe care le miros minute întregi înainte de a le cumpăra. Știți voi, senimtentul ăla pe care îl aveți când nu sunteți siguri dacă vreți să cumpărați o carte, așa că vă întoarceți la ea cât timp stați în librărie și o mirosiți ca să vă schimbați opinia. Sau doar eu fac așa?! În fine, nu contează modalitatea prin care alegem cărți, ci dacă ele sunt pe gustul nostru, dacă ne vor schimba mentalitatea cât de cât, sau măcar ziua.

Eu astăzi asta am făcut. Am cumpărat cărți, din disperarea de a-mi înfrumuseța ziua. Am avut patru ore de practică la facultate cu un profesor pe care nu îl plac, așa că am zis că merit să mă răsfăț. Dar, ca de obicei, nu am luat în considerare vremea de afară. Și dacă ploua era bine. Dar nu, eu trebuie să mă aflu fix în acea parte a României care suferă din cauza caniculei. Și, cum primarul nu s-a ostenit să planteze mai mulți copaci pe lângă stradă, am fost nevoită să mă plimb de la o librărie la alta pe sub soarele arzător (acum îmi frige fața și mă simt deshidratată). Dar mă simt bine și mi-am luat doza de aer rece de la aerul condiționat instalat în librării.

Produsul final esteee(tobele, vă rog)…

IMG_0755

Da, am rămas cu 3 lei în portofel, dar merită.

Și prezentarea în funcție de cum apar în poză:

1. James Joyce – Oameni din Dublin

Când eram mai mică și mai prostuță am încercat să citesc Ulise, dar evident că nu am reușit (nici măcar nu am trecut de primele 20 de pagini). Așa că m-am hotărât (într-un fel și datorită unei profesoare de la facultate) să încep cu ceva mai ușor și să îmi fac drum până la Ulise și, cine știe, la Finnegans Wake. Oameni din Dublin, sau în engleză, Dubliners, este o colecție de 15 povestiri care prezintă pătura de mijloc a societății irlandeze din secolul XX. Am auzit cuvinte de laudă despre stilul simplist și poveștile reale din acest volum, așa că abia aștept să îl citesc.

2. Chuck Palahniuck – Bîntuiții

Din nou o colecție de povestiri, la începutul fiecăreia aflându-se o poezie care face trecerea în universul poveștii, despre care am auzit păreri diferite. Unii spun că romanele lui Chuck Palahniuck au fost bune până la un moment dat, după care au coborât ca valoare literară, alții îl ridică în slăvi și acum. Important e că nu am citit Fight Club și nici nu știu dacă vreau să o fac. Dar m-a intrigat prezentarea acestei cărți pentru detaliile morbide pe care autorul reușește să le insereze într-un mod foarte subtil.

3. Eowyn Ivey – Copila de zăpadă

Depre această carte nu știam prea multe când am văzut-o pe site-ul editurii Polirom, dar e o poveste fantastică având în prim-plan un cuplu care nu poate avea copii și care se îndepărtează de dragostea inițială pe care cei doi o simțeau la început. În ajutorul lor vine Faina, o fetiță plămădită din zăpadă, o fetiță sălbatică și vulpea ei roșie împreună cu care vânează în pădurea de lângă casa cuplului. Din nou sunt entuziasmată să o citesc pentru că are un subiect interesant și tratează un subiect drag mie, singurătatea.

4. George Orwell – Ninteen Eighty-Four

Ce m-a făcut să iau cartea asta, exceptând faptul că trebuie să o citesc și să o analizez pentru licență, e coperta. E o copertă minimală tipică editurii Penguin Books(cartea e în engleză), portocaliu cu alb și două dungi negre care ascund titlul și autorul. Dar textura are ceva care te face să vrei să îți vinzi sufletul pentru a o avea(în librăria Humanitas mai era o versiune a acestei cărți, în română, cu un om care poartă o mască de gaze și se uită la televizor, în jurul său fiind mai nimic în afară de un fum gros, în spatele căruia se văd umbrele orașului, sau a societății. O copertă cu impact, interesantă, dar uneori e mai bine să nu ai atât de multe detalii care să te trimită la tematica volumului, ci să o descoperi citind.) fiind în același timp lucioasă și pergamentoasă, catifelată și aspră. E o plăcere să o ții în mână și probabil din această cauză m-am atașat din prima de această ediție.

5. Anthony Marra – Constelația fenomenelor vitale

Constelația fenomenelor vitale, sau A Constellation of Vital Phenomena, tratează din nou tema singurătății și a companiei pe care o găsești în locurile cele mai ciudate. E o carte care te trimite cu gândul la iernile lungi din Siberia, când auzi lupii urlând la lună. E romanul de debut al autorului, dar din fragmentele citite pe ici, pe colo, mă aștept să mă îndrăgostesc irevocabil de stilul său de a scrie. Povestea debutează cu o fetiță, Havaa, căreia îi este ucis tatăl și casa arsă. Ea se ascunde în pădure, dar o găsește vecinul ei și o adăpostește în spitalul unde Sonja, o doctoriță puțin nebună, își așteaptă sora dispărută.

6. Radu Găvan – neverland

Având în vedere faptul că nu am reușit să cumpăr Exorcizat când a apărut și acum plâng după el în librării, m-am mulțumit cu neverland, al doilea roman al scriitorului român Radu Găvan. Povestea se împarte în două planuri unite de dorința actanților de a supraviețui. În primul plan se află Anton, profesor de literatură și tată singur, care se străduiește să își crească fiica. În cel de-al doilea plan, Ionuț încearcă să supraviețuiască trecutului trist, plin de abuzuri. Are un subiect interesant, e scris într-o manieră ușoară de citit, probabil o să fie o lectură potrivită vara aceasta.

7. Cristina Nemerovschi – Rockstar

Ultimul roman aparut al autoarei era de anul trecut pe lista mea de achiziții văratice. În sfârșit am pus mâna pe el și îl voi citi cu prima ocazie. Cred că, pe lângă romanul lui George Orwell, volumul Cristinei Nemerovschi va avea cel mai mult timp dedicat citirii din această vară, pentru că îi voi întârzia finalul cât mai mult. Așa, personajele vor sta mai mult lângă mine și îmi vor ține companie zilelor caniculare și nopților sufocante.

8. Dante Alighieri – Divina Comedie

Motivul pentru care am lăsat această carte la finalul listei este că am citit-o deja, dar am vrut să o am și în biblioteca proprie. Ajută ego-ului și vanității, mai ales că vreau să îmi înmulțesc cărțile din bibliotecă (cu toate acestea, nu mai am loc unde să le pun, așa că stau stivuite pe unde găsesc loc prin casă). Probabil o voi reciti curând, dar nu vara aceasta. Am alte planuri, cu alte cărți. Sorry, Dante!